Sursele de poluare a apei

Sursele de poluare a apelor pot fi de natura organizată si neorganizată.

Sursele organizate includ apele reziduale comunale (menajere), industriale si agrozootehnice. Apele menajere sunt poluate chimic (substante organice, compusi ai azotului, detergenti etc.) si bacteriologic, Aceste surse sunt de obicei cunoscute si supravegheate, iar deversarile lor pot fi estimate cu destula precizie.

În Republica Moldova sunt monitorizate sursele organizate de poluare si anume poluarile provenite de la utilizatorii de apă primari si cei racordati la sistemele de canalizare centralizate. Investigarile efectuate de laboratoarele IES asupra altor surse (apele meteorice, deversari de ape reziduale fara preepurare, gunoisti s. a.) demonstreaza ca acestea sunt mai periculoase pentru mediul înconjurator decît sursele organizate.

La depozitul de deseuri solide Cretoaia, de exemplu, lichidul format în stocul deseurilor infiltrîndu-se prin talpa si corpul barajului, polueaza pînza freatica, care are un continut ce depaseste de 100-1000 CMA pentru diversi poluanti organici. . Deversarile neorganizate ale apelor uzate din sectorul casnic (cca 70% din ele se evacueaza în haznale permeabile si în cursuri de apa) polueaza si ele apele naturale.Alte surse potentiale de poluare sunt cîmpurilor de filtrare ale fabricilor de zahar , namolurile depozitate pe platformele de uscare ale instalatiilor de epurare si gunoiul de grajd de la complexele animaliere ramase în functiune. Cu regret impactul acestor surse de poluare asupra mediului nu se monitorizeaza. Lipseste reteaua de observatii si investigatii de laborator asupra pînzei freatice din zona de amplasare a obiectivelor nominalizate. Lipsa datelor factologice sistematice nu permite evaluarea pertinenta a situatiei, urmata de masuri de combatere a poluarii ceea ce provoaca degradarea continua a calitatii apelor de suprafata si subterane. Pentru epurarea apelor uzate pîna în anii 90 au fost construite peste 580 statii de epurare biologica (SEB). În anul 2003 au functionat 104. În 2003 statiile de epurare au fost folosite doar la o treime din capacitate, fiind epurate doar 198 mii m 3 /zi, la o capacitate totala de 614 mii m 3 /zi.

Apele freatice sunt extrem de vulnerabile fata de impactul antropogen. Din totalul prizelor de apa numai 20.0% corespund normativelor sanitare si igienice. Spectrul poluantilor naturali si artificiali este foarte larg: compusii cu azot, pesticide, seleniu, fluor, sulfati, etc. Valorile mineralizarii si duritatii totale depasesc de 2.0-5.0 ori si mai mult normativele internationale. În ultimii ani poluarea bacteriana se plaseaza pe primul loc, drept confirmare a majorarii impactului antropogen. Conform estimarilor concernului "Apele Moldovei" 1.5 mln. oameni din tara folosesc apa freatica poluata cu nitrati, cu o mineralizare si duritate sporita.