Apele de suprafaţă

Republica Moldova are un volum mic al apelor de suprafaţă, dat fiind cantitatea redusă de precipitaţii atmosferice şi evaporarea puternică în perioada calda a anului. În categoria apelor de suprafaţă ale Moldovei se includ rîurile, lacurile, băltile şi mlaştinile.Rîurile reprezintă un component al mediului cu o importanţă deosebită pentru societatea umană. Repartiţia şi configuraţia actuală a reţelei hidrografice s- au conturat în perioada cuaternară. Mişcările tectonice cu caracter diferenţiat au contribuit la modificarea configuraţiei reţelei hidrografice. În ariile de scufundare s-au produs acumularea apelor, cum este cazul bazinului superior al Răutului, al bazinului Ialpugului, etc. În arealele de inalţare s- a produs fenomenul de dispersare a reţelei hidrografice, cum este exemplul Podişului Codrilor. Teritoriul Republicii Moldova este străbatut de circa 3700 de rîuri, care ţin de trei bazine fluviale. Lungimea totală a reţelei fluviale este de 16153 de km. Din numarul total de rîuri doar 246 au lungimi mai mari de 10 km si numai nouă dintre ele au lungimi de peste 100 km.

Densitatea reţelei hidrografice diferă în funcţie de cantitatea anuală de precipitaţii, de specificul reliefului şi al alcătuirii geologice. Valoarea ei scade de la nord-vest spre sud-est. In Podişul Codrilor, pe masura creşterii altitudinii, a gradului de fragmentare a reliefului şi a cantitaţii anuale de precipitaţii, se observ ă şi o creştere a densitaţii hidrografice. în general, densitatea reăelei hidrografice în bazinul fluviului Nistru (0, 46km/km2) este mai mică comparativ cu cea din bazinul Prutului(0, 58km/km2).

Sursele de alimentare şi regimul de scurgere

Rîurile se alimentează din zăpezi, ploi şi din ape subterane.Prezenţa mai multor surse de alimentare, care alternează în cursul anului, determină particularitătile regimului de scurgere. Sursele principale de alimentare a rîurilor sînt ploile si zăpezile, care determină creşterea debitelor rîurilor,mai ales primăvara. Vara, ca urmare a căderii ploilor torenţiale, se produc viituri, mai ales pe rîurile mici, provocînd unele inundaţii.

---

Dicţionar:

Densitatea reţelei hidrografice

-raportul dintre lungimea totală a reţelei hidrografice de pe un anumit teritoriu şi suprafaţa acestuia.

Debitul riului

-volumul de apă care se scurge prin secţiunea transversală a unui rîu într-o unitate de timp(litri/sec).

Viitura

-creşterea bruscă şi puternică a nivelului unei ape curgătoare, în urma topirii zăpezilor sau căderii ploilor torenţiale.

---

Este bine sa ştiţi:

• Valoarea medie a scurgerii fluviului Nistru alcătuieşte 10, 2 km3/an, a rîului Prut-2, 9 km3/an, iar a celorlalte rîuri luate impreună-circa 1, 26 km3/an.