luni, 26 ianuarie 2015

Lacurile.Bălţile.Mlaştinile

Lacurile, bălţile şi mlaştinile alcătuiesc apele stătătoare. Suprafaţa lor in Republica Moldova este neinsemnată, constituind mai puţin de 1% din teritoriul ţării. Apele acestor bazine reprezintă mediul specific de viaţă pentru diverse plante şi animale.

Lacurile

In Republica Moldova sînt două categorii de lacuri: naturale si antropice.

-Lacurile naturale
Tipuri de lacuri naturale

De luncă: rezultate din procesele de eroziune şi de acumulare fluvială

Limanele fluviale: formate prin bararea gurilor de varsare ale unor rîuri mai mici de către rîul colector

Lacurile de baraj natural: formate în depresiunile rezultate din alunecările de teren

Lacurile de luncăse întîlnesc în luncile Prutului (Beleu, Dracele, Fontane) şi ale Nistrului ( Nistrul Vechi, Rosu)

Limanele fluviale.Printre acestea se afla limanele dunărene din sudul Basarabiei. Republicii Moldova îi aparţine doar sectorul de nord al lacului Cahul.

Lacurile de baraj natural.Lacuri de acest tip se intilnesc in "Suta de Movile" si in Podişul Codrilor. Ele au dimensiuni mici si se alimentează din ape de ploaie, de la topirea zăpezilor şi din ape subterane.

-Lacurile antropice

Sînt construite in Moldova din timpuri vechi. Lacurile construite pe rîuri in scopul reglării scurgerii, pot fi grupate în două categorii: lacuri de acumulare si iazuri. In prezent se numară 126 lacuri de acumulare şi peste 3 mii de iazuri. Ele sînt folosite pentru irigaţii, piscicultură,industrie, recreatie ş.a. Lacul Costesti-Stinca si Lacul Dubasari se mai folosesc pentru producerea energiei electrice şi ca rezerve de apă potabilă.

Băltile şi mlaştinile

Băltile s-au păstrat in prezent doar in cursul inferior al Prutului, in aval de orasul Cahul, parţial în cursurile inferioare ale Nistrului si Bicului. Unele bălti şi lacuri mici de lunca, acoperite de vegetaţie acvatică, formează mlastini.

Dictionar:
Lacuri de luncă
- albii părăsite sau lacuri formate între grindurile fluviale şi malurile rîurilor.

Este bine să ştiţi:

  • în primăvara anului 2000 suprafaţa luciului apei lacului Beleu alcătuia 925 de hectare, iar adîncimea maximă-2,8m. în luna iulie din cauza secetei, suprafaţa lacului s-a redus la circa 367 de hectare, iar adincimea maximă la 0, 8-0,9 m.
  • Lacul Cahul s-a format la gura de vărsare a riului Cahul in fluviul Dunărea. Adîncimea maximă a lacului, în timpul viiturilor, atinge 7m, iar cea minimă este de 1,5m. Republicii Moldova ii aparţine un sector mic din extremitatea de nord a lacului, lînga satul Etulia Noua.
  • Caracteristicile apelor au stat la baza multor nume de localităti: Izvoare, Cişmea, Bălti, Bulboaca, Bulhac, Gura Căinarului ,etc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu