Tabela1. Caracteristicile de baza ale principalelor cursuri de apa din Republica Moldova

Rîul	Lungimea(km)	Suprafata bazinului hidrografic(km²)	Scurgerea medie anuala(m³/s)	Debitul mediu(m³/s)
Nistru	657	19070	10700	330
Prut	695	7990	2906	92
Dunarea	1	8350	203000	6500
Raut	286	7760	313	9.9
Bâc	155	2150	91.3	2.9
Botna	152	1540	33.6	1.1
Ichel	101	814	20.5	0.7

Tabela2. Caracteristicile celor mai mari rezervoare de apa din Republica Moldova

Unitatile acvatice	Riul	Anul construirii	Volumul de apa acumulat(mln m³)	Suprafata(km²)
Badragii vechi	Racovat, Prut	1989	4	5
Beleu(lac)	Prut	7990	2.1	2.8
Ghidighici(lac)	Ghidighici	8350	1.5	1.3
Bâc(lac)	Bâc	1963	40	8
Dubasari	Nistru	1954	490	67.5
Cahul(lac)	Dunare		240	99.2
Costesti-Stinca	Prut	1976	735	92
Cuciurgan(lac)	Cuciurgan-Nistru		88	27.3

Regimul de scurgere a fluviului Nistru pe sectoare

Cursul fluviului
Superior	De mijloc	Inferior
Alimentare mixtă(nivală, pluvială si subterană). Multiple viituri pe tot parcursul anului(cauza- ploi torenţiale în perioada caldă, topirea zăpezilor primăvara, uneori si iarna).	Alimentare mixtă(pluvio-nivală si subterană). Nivel maxim-primăvara. Scurgere relativ uniformă în restul anotimpurilor(datorită rezervoarelor de la Novodnestrovsk(Ucraina si Dubăsari). Viituri pe tot parcursul anului.	Alimentare mixtă(pluvio-nivală). Număr mic de afluenţi.Nivel ridicat al apei-primăvara.Viituri pe tot parcursul anului.

Treci înapoi

Fluviul Prut

Rîul Prut, lung de 953 km, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcţia sud-est. Se varsă în Dunăre lîngă Reni, la est de orasul Galaţi. Formează graniţa între Romania si Republica Moldova. În perioada interbelică, rîul era navigabil pînă la Ungheni, însă în perioada comunistă navigaţia pe rîu a fost treptat abandonată, cursul nemaifiind întreţinut. Principalii afluenţi pe partea dreaptă sînt Ceremuş şi Jijia (cu afluenţii Bahlui şi Başeu). Exista pe Prut amenajări hidroenergetice (la Stinca-Costeşti) realizate împreună cu Uniunea Sovietică (actualmente Republica Moldova).

Cel mai mare oraş din calea sa este Cernăuţi, în Ucraina. Alte oraşe apropiate de cursul său sînt: Săveni, Iaşi şi Huşi, în Romania, şi Ungheni şi Cahul, în Republica Moldova.

Pe teritoriul Romaniei rîul are o lungime de 742 km, un bazin hidrografic de 10990 km² şi un debit mediu multianual de 110 m³/sec (înainte de vărsarea sa în Dunăre). Pe o porţiune de 39,4 km marchează frontiera romano-ucraineană, pe o porţiune de 681,3 km (din care 73,9 km sînt alcătuiţi din lacul Stinca-Costeşti) marchează frontiera dintre Romania si Republica Moldova.

Rîul Prut era cunoscut in antichitate sub numele Pyretus iar sciţii il numeau Porata, adică apă furtunoasă. În cursul său inferior este un rîu tipic montan, valea lui e îngustă cu versanţi înalţi şi abrupţi, curgerea rapidă, iar în albie se întîlnesc multe praguri. În cursul de mijloc Prutul formează meandre în lunca sa, are viteza 1,5m/s iar pe un sector mic unde întretaie şirul de recife, valea Prutului se îngustează pînă la citeva sute de metri căpătînd formă de chei.

Mai spre sud valea rîului se lărgeşte pină la 5-6 km, cursul devine liniştit, malurile nu sînt înalte, capătă formă simetrică pe versanţi sînt bine exprimate terasele. În cursul său inferior valea rîului Prut se lărgeşte considerabil pină la 8-10 km rîul formează meandre, se ramifică în braţe versanţii devin mai domoli pe alocuri fragmentaţi de ravene, lăţimea albiei variază între 50 si 180 m, adîncimea maximă e de 6-7 m iar viteza se micşorează pînă la 0,7 m/s.

Odată cu creşterea nivelului apelor Dunării, Prutul îşi încetează scurgerea, se revarsă, inundînd suprafaţa vastă a luncii sale. Lunca rîului este parţial înmlăştinită.

Încă în prima jumătate a sec. 20-lea o parte a luncii Prutului era ocupată de bălţi, mlaştini, lacuri în care vieţuia o lume animală acvatică foarte bogată (peşti, păsări, mamifere). Acest sector al luncii Prutului reprezenta un minunat şi miraculos paradis al naturii.Mihail Sadoveanu vizitînd Basarabia ne-a lăsat următoarea descriere: “Apele acelea nesfîrşite care domneau pretutindeni într-un ţinut întreg alcătuiau o stăpînire a necunoscutului şi a tainei. De la mistreţul ce dormitează pe plavii, de la lebedele şi pelicanii care înspumează noaptea înegrul ghiolurilor pînă la popoarele de păsărele, pînă la puzderia de peşti, pînă la nesfîrşitele miliarde de gîngănii – toate trăiesc din apele acestea care au întins o bogată împărăţie, care aduc nămolul plin de hrană din munţii şi cîmpiile depărtării…”

În ultimele decenii cea mai mare parte din bălţile, lacurile şi mlaştinile Prutului au fost desecate. Fostele mlaştini au devenit terenuri agricole. În 1976 lîngă localităţile Stînca şi Costeşti, Republica Moldova împreună cu Romania au construit un baraj, un lac de acumulare şi o hidrocentrală. Odată cu acestea au încetat viiturile şi inundaţiile periodice ale luncii Prutului. Dacă anterior terenurile de luncă erau alimentate de mîlul mănos adus de apele rîului în timpul inundaţiilor şi viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat şi au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil în scopuri economice. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă a lacurilor, bălţilor, mlaştinilor care au rămas, dar a căror suprafaţă continuă să se micşoreze. Scurgerea anuală a Prutului de la izvor pînă la vărsare este de 2,9 km cubi de apă.

Iată ce scria despre apa Prutului Dimitrie Cantemir: “Apa Prutului, dintre cele cunoscute nouă este cea mai sprintenă şi cea mai sănătoasă, deşi apare tulbure din cauza nisipului pe care îl tîrîie cu sine. Oservată totuşi într-un vas de sticlă se precipită, rămînînd lichid foarte limpede…”.

În prezent calitatea apei Prutului nu se mai aseamănă cu cea a rîului de pe timpul lui D. Cantemir. Ea este poluată de diferite substanţe chimice şi organice. Însă după epurare apa Prutului se foloseşte ca apă potabilă în localităţile riverane. Ea se întrebuinţează de asemenea pentru irigare în industrie şi în alte domenii ale economiei naţionale. Prutul este navigabil numai în cursul său inferior. Apa rîurilor mici este foarte poluată din cauza evacuării în ele a apelor reziduale, deşeurile de la diferite întreprinderi industriale şi a apelor murdare din canalizaţiile localităţilor urbane şi rurale. Unele dintre aceste rîuri s-au transformat în simple canale de scurgere.

Sursele de poluare a apei

Sursele de poluare a apelor pot fi de natura organizată si neorganizată.

Sursele organizate includ apele reziduale comunale (menajere), industriale si agrozootehnice. Apele menajere sunt poluate chimic (substante organice, compusi ai azotului, detergenti etc.) si bacteriologic, Aceste surse sunt de obicei cunoscute si supravegheate, iar deversarile lor pot fi estimate cu destula precizie.

În Republica Moldova sunt monitorizate sursele organizate de poluare si anume poluarile provenite de la utilizatorii de apă primari si cei racordati la sistemele de canalizare centralizate. Investigarile efectuate de laboratoarele IES asupra altor surse (apele meteorice, deversari de ape reziduale fara preepurare, gunoisti s. a.) demonstreaza ca acestea sunt mai periculoase pentru mediul înconjurator decît sursele organizate.

La depozitul de deseuri solide Cretoaia, de exemplu, lichidul format în stocul deseurilor infiltrîndu-se prin talpa si corpul barajului, polueaza pînza freatica, care are un continut ce depaseste de 100-1000 CMA pentru diversi poluanti organici. . Deversarile neorganizate ale apelor uzate din sectorul casnic (cca 70% din ele se evacueaza în haznale permeabile si în cursuri de apa) polueaza si ele apele naturale.Alte surse potentiale de poluare sunt cîmpurilor de filtrare ale fabricilor de zahar , namolurile depozitate pe platformele de uscare ale instalatiilor de epurare si gunoiul de grajd de la complexele animaliere ramase în functiune. Cu regret impactul acestor surse de poluare asupra mediului nu se monitorizeaza. Lipseste reteaua de observatii si investigatii de laborator asupra pînzei freatice din zona de amplasare a obiectivelor nominalizate. Lipsa datelor factologice sistematice nu permite evaluarea pertinenta a situatiei, urmata de masuri de combatere a poluarii ceea ce provoaca degradarea continua a calitatii apelor de suprafata si subterane. Pentru epurarea apelor uzate pîna în anii 90 au fost construite peste 580 statii de epurare biologica (SEB). În anul 2003 au functionat 104. În 2003 statiile de epurare au fost folosite doar la o treime din capacitate, fiind epurate doar 198 mii m 3 /zi, la o capacitate totala de 614 mii m 3 /zi.

Apele freatice sunt extrem de vulnerabile fata de impactul antropogen. Din totalul prizelor de apa numai 20.0% corespund normativelor sanitare si igienice. Spectrul poluantilor naturali si artificiali este foarte larg: compusii cu azot, pesticide, seleniu, fluor, sulfati, etc. Valorile mineralizarii si duritatii totale depasesc de 2.0-5.0 ori si mai mult normativele internationale. În ultimii ani poluarea bacteriana se plaseaza pe primul loc, drept confirmare a majorarii impactului antropogen. Conform estimarilor concernului "Apele Moldovei" 1.5 mln. oameni din tara folosesc apa freatica poluata cu nitrati, cu o mineralizare si duritate sporita.

Fluviul Nistru

Nistrul isi ia inceputul dintr-un izvor din Carpatii Orientali (pe versantul de nord-vest al Muntelui Rozluci) in Ucraina, la altitudinea de 760 m, si se varsa prin limanul omonim in Marea Neagra. Sectorul superior al Nistrului se afla in Ucraina.

In limitele Republicii Moldova, fluviul poate fi divizat in doua sectoare: de mijoc (de la Naslavcea pina la Dubasari) si inferior (de la Dubasari si pina la gura de varsare).

In sectorul de mijloc, Nistrul are o vale ingusta si adinca, cu latimi de 1,5-3 km, si versanti puternic inclinati. Valea are, predominant, forma de canion, sculptata in roci dure (calcar, gresie, granit). Lunca are latimi de la citeva zeci de metri pina la 0,5-1,0 km. In aval de orasul Camenca, lunca este inundata de apele lacului de acumulare Dubasari. Un rol deosebit in formarea albiei il are iesirea la zi a rocilor dure, care contribuie la formarea unor repezisuri si praguri, cele mai cunoscute fiind la Cosauti, unde in albie apar roci cristaline.

Afluentii principali sint cei de stinga (Camenca, Beloci, Ribnita, Iagorlic s. a.).

In cursul inferior, valea Nistrului se largeste, ajungind pina la 16-22 km la varsarea in liman. Versantii vaii sint asimetrici, cel drept, in mare parte, puternic inclinat si inalt de 100-150 m, iar cel sting mai domol, cu inaltimi de 30-70 m. Lunca are latimi in crestere, pina la 12-13 km linga satul Cioburciu, unde albia se bifurca, formind bratul Turunciuc.

Afluentii principali sint de dreapta ( Raut, Ichel, Bic, Botna), ei influentind regimul riului numai in perioada de primavara, cind are loc topirea zapezilor.

Fluviul Nistru se caracterizeaza prin alimentare mixta, cu anumite deosebiri pe sectoare.

Vezi regimul de scurgere a fluviului Nistru pe sectoare

Riurile mici, care fac parte din bazinul riului Nistru prezintă o importanţă mare pentru sistemul ecologic din R. Moldova şi de peste hotarele ei. Apele riurilor mici pătrund in apele riului Nistru, apele cărui la rindul său sunt folosite de toatăţara. Calitatea apelor din riurile mici care fac parte din bazinul riului Nistru de multe ori lasă de dorit de a fi mai bună. In ultimul moment apele riurilor mici suferă foarte mult din cauza activităţilor umane. De obicei acestea degradează pe zi ce trece.

---

Este bine să ştiţi:

Riul Cubolta este un riu mic, amplasat in nordul R. Moldova, care traversează patru raioane, raionul Ocniţa, raionul Donduşeni, raionul Drochia şi raionul Floreşti. Riul Cubolta işi ia inceputul din raionul Ocniţa şi se revarsă in riul Răut, satul Putineşti raionul Floreşti. Apele riului Cubolta au ajuns la o treaptă de o poluare critică. După investigaţiile de cercetare efectuate de catre ONG „Ormax”, CERID, Statia Epidemiologica - Drochia, indicile de poluare sunt foarte mari. Problemele principale, care stau la baza poluării acestui riu mic, sunt gunoiştile neautorizate de pe malul riului, depozitarea gunoiului menager. Din acest motiv apar multe probleme, ce ţin de sănătatea populaţiei din zona dată. După topirea zăpezilor sau in urma ploilor abundente, apa spală malurile pline de gunoişti ne autorizate şi apoi poluanţii nimeresc in riu. Apoi aceste murdării sunt minate prin apele subterane in apele fintinilor din zonele respective. Animalele care se alimentează cu apă din acest riu se imbolnăvesc şi pier, (anul 2004 r-nul Drochia, satele: Baroncea, Petreni, Dominteni, Hăsnăşenii Mari, Cubolta, etc.) Tot aici in apele riului Cubolta au dispărut şi dispar multe specii de animale nevertebrate şi vertebrate. Mult se poate de spus şi despre dispariţia plantelor rare din zona acestui riu. Multe plante au dispărut, iar altele sunt incluse in Cartea Roşie. Există pericolul de a pierde multe specii, care fac parte din Flora şi Fauna R. Moldova. Riul Cubota pe an ce trece se transformă intr-o băltoacă mare. La moment, riul Cubolta poate fi atribuit la categoria de riuri poluate. Apa poluată din riul Cubolta pătrunde in riul Răut, Răut la rindul său se revarsă in riul Nistru. Aici este vorba numai despre riul Cubolta, dar există probleme şi mai mari pe riul Răut şi alte riuri, care se revarsă in riul Nistru.

Ape minerale

Republica Moldova dispune de un spectru bogat de ape subterane minerale. Acviferele de diferite vîrste sunt situate la adîncimea de 200 - 1000 m. În prezent sunt cunoscute 16 zăcăminte de apa minerală si 13 zăcăminte se afla la etapa cercetării detaliate hidrogeologică.

Apele minerale se împart in două categorii: ape minerale potabile si curative.

Apele minerale potabile sunt răspandite pe tot teritoriul Moldovei. Cele mai răspandite zăcăminte:

• Varniţa,
• Bălti,
• Răcoarea Codrilor,
• Chisinău,
• Soroca,
• Camenca,
• Hirjauca

Mineralizarea apei constituie 1.0-10.0 g/dm 3 . Apele minerale curative sunt caracteristice pentru sudul si nord-estul ţ arii si conţin hidrogen sulfurat, iod, brom si alte elemente chimice (litiu, radon, stronţiu, bor). Apele curative din orasele Cahul, Camenca şi satul Hirjauca se folosesc în tratarea diferitor boli.

---

Este bine să ştiţi:

Dupa valorile gradului de mineralizare se disting cîteva pinze de ape freatice. În podisurile si cîmpiile din partea de nord conţinutul de substanţe minerale în orizontul freatic este relativ mic si nu depăseste 1200-1300mg/l. În Podişul Codrilor, această concentraţie este şi mai mica 500-700 mg/l. În partea de sud mineralizarea creşte, ajungînd pînă la 5800-6000mg/l În bazinul rÎului Ialpug.

Lacurile.Bălţile.Mlaştinile

Lacurile, bălţile şi mlaştinile alcătuiesc apele stătătoare. Suprafaţa lor in Republica Moldova este neinsemnată, constituind mai puţin de 1% din teritoriul ţării. Apele acestor bazine reprezintă mediul specific de viaţă pentru diverse plante şi animale.

Lacurile

In Republica Moldova sînt două categorii de lacuri: naturale si antropice.

-Lacurile naturale

Tipuri de lacuri naturale

De luncă: rezultate din procesele de eroziune şi de acumulare fluvială

Limanele fluviale: formate prin bararea gurilor de varsare ale unor rîuri mai mici de către rîul colector

Lacurile de baraj natural: formate în depresiunile rezultate din alunecările de teren

Lacurile de luncăse întîlnesc în luncile Prutului (Beleu, Dracele, Fontane) şi ale Nistrului ( Nistrul Vechi, Rosu)

Limanele fluviale.Printre acestea se afla limanele dunărene din sudul Basarabiei. Republicii Moldova îi aparţine doar sectorul de nord al lacului Cahul.

Lacurile de baraj natural.Lacuri de acest tip se intilnesc in "Suta de Movile" si in Podişul Codrilor. Ele au dimensiuni mici si se alimentează din ape de ploaie, de la topirea zăpezilor şi din ape subterane.

-Lacurile antropice

Sînt construite in Moldova din timpuri vechi. Lacurile construite pe rîuri in scopul reglării scurgerii, pot fi grupate în două categorii: lacuri de acumulare si iazuri. In prezent se numară 126 lacuri de acumulare şi peste 3 mii de iazuri. Ele sînt folosite pentru irigaţii, piscicultură,industrie, recreatie ş.a. Lacul Costesti-Stinca si Lacul Dubasari se mai folosesc pentru producerea energiei electrice şi ca rezerve de apă potabilă.

Băltile şi mlaştinile

Băltile s-au păstrat in prezent doar in cursul inferior al Prutului, in aval de orasul Cahul, parţial în cursurile inferioare ale Nistrului si Bicului. Unele bălti şi lacuri mici de lunca, acoperite de vegetaţie acvatică, formează mlastini.

Dictionar:

Lacuri de luncă

- albii părăsite sau lacuri formate între grindurile fluviale şi malurile rîurilor.

---

Este bine să ştiţi:

• în primăvara anului 2000 suprafaţa luciului apei lacului Beleu alcătuia 925 de hectare, iar adîncimea maximă-2,8m. în luna iulie din cauza secetei, suprafaţa lacului s-a redus la circa 367 de hectare, iar adincimea maximă la 0, 8-0,9 m.
• Lacul Cahul s-a format la gura de vărsare a riului Cahul in fluviul Dunărea. Adîncimea maximă a lacului, în timpul viiturilor, atinge 7m, iar cea minimă este de 1,5m. Republicii Moldova ii aparţine un sector mic din extremitatea de nord a lacului, lînga satul Etulia Noua.
• Caracteristicile apelor au stat la baza multor nume de localităti: Izvoare, Cişmea, Bălti, Bulboaca, Bulhac, Gura Căinarului ,etc.

Apele freatice

Apa constituie un element fundamental al mediului natural, fara de care viata pe pamint este de neconceput si totodata o resursa vitala pentru dezvoltarea omenirii. Pe pamint se afla o cantitate enorma de apa - circa 1, 5 miliarde km3, insa aproape toata aceasta apa este sarata (apa marilor si a oceanelor). Doar 0,1% din cantitatea apei e pe pamint este apa dulce care, la nivelul tehnicii contemporane, poate fi folosita ca sursa pentru alimentarea cu apa potabila a populatiei si pentru alte necesi- tati din activitatea umana. Resursele de apa dulce pe pamint sint destul de limitate, pe cind cerintele de apa cresc continuu in conditiile cresterii populatiei si ale dezvoltarii economice.

Apele freatice sint raspindite pe tot teritoriul tarii. Majoritatea sint exploatate in perimetrul localitatilor. Caracteristicile lor sint influentate atit de factori naturali (compozitia chimica si mineralogica a rocilor, dinamica apelor), cit si de influenta omului. Ultimul factor se manifesta prin poluarea atmosferei, deversarea apelor reziduale neepurate sau insuficient epurate, utilizarea excesiva a pesticidelor si a altor substante chimice.In consecinta, in ultimele decenii se inregistreaza o degradare continua a calitatii apelor freatice. Conform unor estimari recente, nu corespund cerintelor sanitaro- chimice 82%, iar celor microbiologice-32% din probele prelevate din sursele locale de alimentare cu apa.

---

Dicţionar:

Ape freatice

-ape subterane, de regula, fara presiune, situate deasupra stratului de roci impermeabile, formind primul orizont acvifer

---

Este bine să ştiţi:

• Valoarea totala a rezervelor de ape subterane constituie circa 3, 5 mil.m3/zi. In prezent se folosesc circa 50 mii m3/zi. Apele freatice sint exploatate prin circa 250 de mii fintini, izvoare si foraje, iar cele de adincime- prin circa 6600 de foraje.

• Unele orizonturi de ape subterane de adincime se caracterizeaza printr-un continut ridicat de fluor (0,2-18,0 mg/l), de strontiu(0,1-0,17 mg/l) si de seleniu(0,01-0,17 mg/l). Cele mai mari concentratii de fluor se gasesc in raioanele Glodeni, Falesti, Riscani, Taraclia, Cahul si in UTA Gagauzia. Continutul ridicat de fluor duce la aparitia unor defectiuni dentare si ale sistemului osos. In anumite regiuni, apele subterane de adincime au si o carenta de iod, care determina dezvoltarea gusei endemice.

Geniul omenesc nu va putea nascoci nicicind inventii mai desavirsite ca acelea create 

        de natura, in care nu lipseste nimic si nimic nu-i de prisos...  

                                                           (Leonardo da Vinci)


Apa este pentru curatirea corpului ceea ce este aerul pentru plamini(...)



Nu un ciocan a facut pietrele atit de perfecte, ci apa cu dulceata sa, 
                                                 cu dansul si sunetul ei

                                                                        (Tagore)


Natura-acest paradis regasit din care vrem neaparat sa ne autoalungam

                                                                       (V. Ghica) 
                                                 

Calitatea apei

Apa nu apare in natura in stare pură, ci are multe saruri dizolvate si alte substante. Desigur proportia variaza mult intre apele dulci si cele sărate, oceanice sau din lacuri sărate. Statistic unele elemente sunt prezente in cea mai mare parte a apelor si au concentratii semnificative, pe cind altele apar rar sau numai in cantitati extrem de reduse. O statistica asupra compozitiei apei potabile propune urmatoarea ordine a abundentei:

• Constituenti majori: sodiu, calciu, magneziu, bicarbonat, sulfat, clor, silice;

• Constituenti secundari: fier, strontiu, potasiu, carbonat, azotat, fluor bor;

• Constituenti minori: stibiu, aluminiu, arsen, bariu, brom, cadmiu, crom, cobalt, cupru, germaniu, iod, plumb, litiu, mangan, molibden, nichel, fosfat, rubidiu, seleniu, titan, uraniu, vanadiu, zinc;

• Constituenti prezenti ca urme: beriliu, bismut, ceriu, cesiu, galiu, aur, indiu, lantan, niobiu, platina, aur, ruteniu, scandiu, argint, taliu, toriu, cositor, tungsten, yterbiu, ytriu, zirconiu;

Deoarece sursele principale in alimentarea centralizata a tarii cu apa potabila sint riurile Nistru(56%) si Prut(16%), alte surse de suprafata - 8%, un interes deosebit il prezinta calitatea apei lor.

---

Este bine să ştiţi:

In ultimii ani (2000 -2004) comparativ cu anii 1980 - 1990 calitatea apelor atit dupa indicii organoleptici cit si principalii indici hidrochimici s-a imbunătatit: mineralizarea apei a scazut cu 10-15% incadrindu-se in limitele 248-473 mg/dm 3 (fl. Nistru), 232-644 mg/ dm 3 (r. Prut) si 278-550 mg/dm 3 (fl. Dunarea); continutul nitratilor a scazut de 2-3 ori; in apa se depisteaza cantitati mici de nitriti, fosfati. Datele referitoare la calitatea apei r. Nistru pe teritoriul Republicii Moldova, dupa proprietatile fizico-chimice si bacteriologice demonstreaza ca apa este de clasa a 2-a a calitatii - "poluare moderata".

Apele de suprafaţă

Republica Moldova are un volum mic al apelor de suprafaţă, dat fiind cantitatea redusă de precipitaţii atmosferice şi evaporarea puternică în perioada calda a anului. În categoria apelor de suprafaţă ale Moldovei se includ rîurile, lacurile, băltile şi mlaştinile.Rîurile reprezintă un component al mediului cu o importanţă deosebită pentru societatea umană. Repartiţia şi configuraţia actuală a reţelei hidrografice s- au conturat în perioada cuaternară. Mişcările tectonice cu caracter diferenţiat au contribuit la modificarea configuraţiei reţelei hidrografice. În ariile de scufundare s-au produs acumularea apelor, cum este cazul bazinului superior al Răutului, al bazinului Ialpugului, etc. În arealele de inalţare s- a produs fenomenul de dispersare a reţelei hidrografice, cum este exemplul Podişului Codrilor. Teritoriul Republicii Moldova este străbatut de circa 3700 de rîuri, care ţin de trei bazine fluviale. Lungimea totală a reţelei fluviale este de 16153 de km. Din numarul total de rîuri doar 246 au lungimi mai mari de 10 km si numai nouă dintre ele au lungimi de peste 100 km.

Densitatea reţelei hidrografice diferă în funcţie de cantitatea anuală de precipitaţii, de specificul reliefului şi al alcătuirii geologice. Valoarea ei scade de la nord-vest spre sud-est. In Podişul Codrilor, pe masura creşterii altitudinii, a gradului de fragmentare a reliefului şi a cantitaţii anuale de precipitaţii, se observ ă şi o creştere a densitaţii hidrografice. în general, densitatea reăelei hidrografice în bazinul fluviului Nistru (0, 46km/km2) este mai mică comparativ cu cea din bazinul Prutului(0, 58km/km2).

Sursele de alimentare şi regimul de scurgere

Rîurile se alimentează din zăpezi, ploi şi din ape subterane.Prezenţa mai multor surse de alimentare, care alternează în cursul anului, determină particularitătile regimului de scurgere. Sursele principale de alimentare a rîurilor sînt ploile si zăpezile, care determină creşterea debitelor rîurilor,mai ales primăvara. Vara, ca urmare a căderii ploilor torenţiale, se produc viituri, mai ales pe rîurile mici, provocînd unele inundaţii.

---

Dicţionar:

Densitatea reţelei hidrografice

-raportul dintre lungimea totală a reţelei hidrografice de pe un anumit teritoriu şi suprafaţa acestuia.

Debitul riului

-volumul de apă care se scurge prin secţiunea transversală a unui rîu într-o unitate de timp(litri/sec).

Viitura

-creşterea bruscă şi puternică a nivelului unei ape curgătoare, în urma topirii zăpezilor sau căderii ploilor torenţiale.

---

Este bine sa ştiţi:

• Valoarea medie a scurgerii fluviului Nistru alcătuieşte 10, 2 km3/an, a rîului Prut-2, 9 km3/an, iar a celorlalte rîuri luate impreună-circa 1, 26 km3/an.